13 DECEMBRIE – ZIUA TIPOGRAFULUI

            După cum se știe, Târgoviștea a fost locul apariției tiparului în Țările Române, în anul  1508, la doar jumătate de secol distanță de revoluționara invenție a lui Johannes Gutemberg.

La 13 decembrie 1918, la Bucureşti, a avut loc o mare manifestaţie a tipografilor, care au demonstrat paşnic pentru revendicările lor social-economice, precum şi pentru ceea ce numim astăzi „libertatea presei”. Manifestaţia s-a soldat cu victime, morţi şi răniţi, sute de manifestanţi fiind arestaţi şi schingiuiţi. Dar, eforturile celor care şi-au cerut drepturile, nu au rămas fără rezultat. Breasla tipografilor a fost prima din România care a reuşit să încheie un contract colectiv unitar, prin care erau reglementate condiţiile de muncă, timpul de lucru, concediile, zilele de sărbătoare plătite de patroni, plata orelor suplimentare, numărul ucenicilor, dreptul de a alege delegaţi (bărbaţi de încredere), care să vegheze la îndeplinirea contractului colectiv.

             Iubitor de cultură, domnul muntean Radu cel Mare (1495-1508), l-a chemat în țară pe Macarie ieromonahul, călugăr sârb ce deprinsese meșteșugul tipăririi cărților la Veneția. El avea să tipărească aici, la Târgoviște (probabil la Mănăstirea Dealu – locul primei tipografii  nu a fost încă identificat cu exactitate), un ”Liturghier”, un ”Octoih” și un ”Tetraevanghel”.

            Unic în țară prin evaluarea documentar-istorică și artistică a exponatelor, Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești este amplasat în Curtea Domnească și adăpostește mărturii ale civilizației unui popor, exprimată printr-unul dintre cele mai profitabile în timp meșteșuguri, tiparul.

             Muzeul ilustrează, prin exponatele sale, apariția și evoluția scrisului și a tiparului pe teritoriul românesc, începând cu primele forme de scriere, apariția hârtiei, introducerea tiparului și continuând până la primele publicații cu caracter regulat. Printre cele mai vechi manuscrise și tipărituri expuse în muzeu, amintim ”Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung”, primul text românesc ce s-a păstrat și ”Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”, valoroasă lucrare a literaturii noastre vechi.                         

            Colecțiile muzeului sunt completate cu ornamente tipografice, xilogravuri, inele sigilare, intrumente de scris, ferecături de carte, alături de o piesă foarte valoroasă, reprezentând o tiparniţă de secol XVIII.

            Chiar dacă nu este percepută întotdeauna, importanța tiparului este copleşitoare. Apariţia tiparului a avut darul de a revoluţiona cultura universală, cartea tipărită înlocuind treptat manuscrisele şi copiile frumos decorate.