Paul de Alep a fost un cronicar și preot sirian, arhidiacon din Antiohia, care l-a însoțit pe patriarhul Macarie în călătoriile sale prin Țările Române și Rusia. A stat la Târgoviște în anul 1657 când, fiind oaspete al lui Constantin Șerban, a fost prins de un raid al tătarilor. Descrie această experiență într-o relatare vie și extrem de umană, „Călătoriile lui Macarie, patriarhul Antiohiei”.
După opinia sa, Biserica Mare Domnească era ”prea frumoasă” și ”de mari dimensiuni”. ”Ea cuprinde trei diviziuni: partea exterioară e o arcadă ce formează narthica pe din afară; apoi intri pe o a doua ușă în al doilea apartament (pronaosul), unde sunt mormintele beilor; în fine, intri pe o a treia ușă în partea principală a bisericii, care e mare și cu aparență de a fi din vechime. Cupolele sunt înalte și e prevăzută cu locuri sau strane de jur împrejur”.
În biserică se găsea tronul domnului ”înalt și poleit cu aur”. Din biserică exista o ”trecătoare” ce o unea cu ”camera de consiliu” din curtea domnească. ”Deasupra e un balcon, ce servește de observator, de unde, duminicile și în alte sărbători, beiul obișnuia să se uite în jos, asupra oștirii și poporului celui sărac (…)”.
Sursa: Nicolae Stoicescu, Cristian Moisescu, ”Târgoviștea și monumentele sale”