Eroi şi privelişte panoramică la Mânăstirea Dealu

Mănăstirea Dealu, aflată la aprox. 2km de Tîrgovişte  impresionează prin frumuseţea bisericii sale, prin poziţie şi arcadele sale elegante, prin priveliştea spre Târgovişte şi Valea Voievozilor, prin arhitectura originală şi aerul cu adevărat princiar.

În serpentina care conduce la intrarea în curtea Liceului Militar de la Mânăstirea Dealu se află Monumentul comemorativ al eroilor, acesta fiind dedicat cinstirii memoriei celor care, fie că au fost cadre didactice, instructori sau elevi ai şcolii militare din perioada interbelică, au participat la luptele din primul război mondial, căzând la datorie (1916-1919). Monumentul eroilor, având arhitectural incluse atât plăcile cu numele eroilor, cât şi panoul central cu compoziția sculpturală.

Se spune că mănăstirea Dealu a fost întemeiată iniţial de către Mircea cel Bătrân, însă Radu cel Mare este cel care a ctitorit-o în anul 1500. Biserica Sf. Nicolae, singurul corp arhitectural care s-a păstrat din vechiul ansamblu, este unul din cele mai importante monumente ale evului mediu din Ţara Românească.   

În timpul Războiului de Independenţă a fost folosit drept un lagăr al prizonierilor turci ca din 1879 până în 1883 să fie sediul şcolii divizionare de ofiţeri, apoi a şcolii copiilor de trupă, pentru ca din 1912 să fie sediul liceului militar “Nicolae Filipescu”.

Cutremurul din 1940 şi-a spus şi el cuvântul şi mănăstirea a fost din nou refăcută în 1953-1958 adăpostind casă sanatorială şi de odihnă pentru preoţii şi călugării în vârstă a Casei de Pensii şi Ajutoare până în 1986, an în care a redevenit mănăstire de maici.

În pronaosul bisericii se află mormântul lui Radu cel Mare și racla cu capul lui Mihai Viteazul a căror sarcofagele din marmură au fost executate între 1912 și 1913 de Carol Storck.  În curtea mănăstirii se află şi o statuie ecvestră din bronz a lui Mihai Viteazu, înconjurat la nivelul 2 de oşteni, pe un soclu de marbură albă, foarte bine plasată şi perfect proporţionată pentru locul ales.

Este una dintre acele mănăstiri care respiră linişte dar şi maiestate în acelaş timp. Fără a fi prea mare, curtea îngrijită şi simplă pune în evidenţă zidurile albe şi din cărămidă ale chiliilor iar arcadele acestor au o eleganţă delicată şi perect echilibrată.

În latura dinspre Valea Voieviozilor şi oraşul Tărgovişte se deschide o terasă sub două arcade din care poţi admira întreaga vale şi care pare gândită ca o pictură.

Mănăstirea este frumoasă şi perfect echilibrată ca o creaţie de artă rafinată, elegantă şi cu un soi de simplitate princiară care dă măsura istoriei locului şi a nenumăraţilor domnitori şi oameni de cultură care au trecut pe aici.