O doamnă a istoriei românești, Doamna Marica Brâncveanu

În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, Doamna Marica, soția sa, a jucat un rol determinant în viața și acțiunile domnitorului. A sprijinit preocupările culturale ale acestuia, privind tipărirea de cărți, înființarea de biblioteci, construirea de biserici și monumente, încurajarea educației și ajutorarea sărmanilor.

A fost adevăratul administrator al întregii averi a Brâncovenilor, despre care se afirma pe atunci că era fabuloasă. Ea știa rostul fiecărei moșii, al fiecărei case și al tuturor sumelor de bani depozitate în băncile din vestul Europei, la Viena, Veneția sau Amsterdam.

Maria (Marica) Brâncoveanu a fost nepoata lui Antonie Vodă din Popeşti, domn al Ţării Româneşti (1669-1672), la a cărui curte viitorul ei soţ, Constantin Brâncoveanu deţinea demnitatea de paharnic. De-a lungul timpului, ea şi-a sprijinit soţul în ctitorirea de biserici, în tipărirea de cărţi pentru ortodocşii din Orientul Apropiat şi chiar în gestionarea moşiilor şi averilor. A ctitorit Biserica Bolniţei de la Mănăstirea Hurezi (1699), Biserica Sf. Nicolae „Dintr-o zi” din Bucureşti (1703), mănăstirile Surpatele (1706) şi Viforâta (1713).