A condus Ţara Românească, în absenţa soţului său
Când Matei Basarab a plecat la turci ca să obţină confirmarea domniei, frâiele ţării au rămas în mâna doamnei Elina. Erudita doamnă s-a dovedit a fi astfel şi un bun politician. ”Când în 1632, soţul ei plecă la Constantinopol să ceară de la Poartă confirmarea domniei, iar ea rămase singură la Bucureşti să ducă trebile ţării, regenta se dezvălui deodată o bună politiciană. Printre încurcăturile delicatei situaţii a unei domnii neconfirmate, ea a ştiut să se strecoare cu dibăcie”, mai spune istoricul în ”Trecute vieţi de doamne şi domniţe”. Devenită doamnă a Ţării Româneşti, a rămas alături de soţul ei 40 de ani. Mari iubitori de biserici au construit împreună 46 de lăcaşe de cult. Împreuna cu fratele ei, Udrişte Nasturel, a contribuit la introducerea tiparului în Ţara Românească.
Mamă nefericită
”Înţeleapta doamnă Elina”, aşa cum a fost supranumită de cronicarii vremii, a fost o mamă fără noroc. Singurul ei fiu, Matei a murit de mic. În amintirea fiului ei, şi-a botezat nepotul, pe fiul lui Udrişte Năsturel, Mateiaş şi l-a înfiat, crescându-l ca pe propriul ei copil. Mateiaş, copilul înfiat a fost privit ca moştenitorul tronului lui Matei Basarb. A murit şi el la doar 17 ani, în anul 1643. Doamna Elina nu a avut niciodată alţi copii. Elina Basarab a murit de inimă în anul 1653 şi a fost înmormântată lângă fiul ei, Mateiaş, mort prematur. Matei Basarb a cerut ca pe piatra funerară să se amintească lunga convieţuire avută împreună. ”Pe piatra ei de mormânt în Biserica Domnească a Târgoviştei a pus să i se sape înduioşătoarele cuvinte, că au trăit împreună de două ori douăzeci de ani”, scrie istoricul C Gane.