Doamna Elina, soţia domnitorului Matei Basarab, a rămas în istorie ca patroana literaturii româneşti. Nicolae Iorga este cel care a numit-o astfel pe cea mai cultivată şi erudită doamnă a Ţării Româneşti, într-un articol apărut în anul 1932 şi numit chiar ,,Doamna Elina a Ţării Româneşti ca patroană literară”.
Destinul Elinei Basarab a fost legat, vreme de patru decenii, de domnitorul Matei Basarab, cu care s-a căsătorit când avea doar 14 ani.
S-a născut în anul 1598, fiind fiica postelnicului Radu Năsturel şi a doamnei Calea Calomfirescu. Cronicarii consemnează faptul că a avut parte de o educaţie aleasă. ”Elina îşi petrecu copilăria în Hierăşti, unde tatăl ei clădise o casă de ţară care nu mai era casă, ci palat. Crescută într-un mediu luxos, cu educaţie aleasă, părinţii au căutat să o mărite cu un om demn de ea”, scrie C. Gane în portretul făcut Elinei Basarab, în cartea ”Trecute vieţi de doamne şi domniţe”.
Doamna Elina a crescut într-un mediu iubitor de cultură şi artă. A învăţat slavona şi greaca, a fost pasionată de literatură, artă şi istorie. Fratele ei a fost Udrişte Năsturel, primul cărturar român al secolului al XVII-lea şi primul scriitor în limba română.
Elina s-a măritat la 14 ani. ”În 1612, la vârsta de 14 ani, o şi măritară cu Aga Matei, boierul din Brâncoveni, în vinele căruia curgea sângele lui Matei Basarab. Cu toate că între noii căsătoriţi era o deosebire de 19 ani, ei se înţeleseră şi se iubiră. Au dus în boierie un trai de oameni înţelegători a tot ce e românesc, el, patriot luptător împotriva elementului străin, ea, liniştită culegătoare de datini, ocrotitoarea bisericii, a literaturii şi a artei”, mai scrie C. Gane.
Sursa: adevărul.ro